Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

I Mantini, i 'mendiants' è i carnavali di a tradizione...

Chì sgaiuffi, sti dui zitelli curagiosi di a piazza à u Mercà...



I Mantini, i 'mendiants' è i carnavali di a tradizione...
Ci vole à brusgià tutti i culturali !

Hè andendu à un cuncertu l'altru eri ch'aghju pussutu sente (infine!) a so canzona "les mendiants de la tradition". Chì bella canzona "magagna". Si ne caccianu quì incù tutti sti famosi culturali, sti carnavali chì si techjanu di soldi publichi, di suvvenzioni, chì vendenu a so anima à Ange Santini o Camille de Rocca Serra. Tamantu discorsu rivuluziunariu ! Soca saranu elli incù i naziunalisti "duri"?

S'è vo l'aviate intese e sciaccamanate è i fischji... Ancu una manata di giandarmi in tonghe è calzunetti s'hè pussuta sfucà sentendu tamanta dinunzia di i culturali scurnachjoni. Tuttu què, venendu d'un gruppu corsu... O chì furtuna!

Cantu corsu chì sò disgraziatu cum'è a lingua

Allora, azzicatu da tamante dichjarazione pulitiche, aghju visticatu appena. Mi sò dumandatu in chì paese a cultura ùn era micca aiutata da i puteri publichi? È chì vergogna ci serebbe à esse un prufessiunale di a cultura corsa? À chì a si prova d'impaghjellà, li tuccherà à firmà scalzu, spugliatu è famitu?

Quandu pensu à a CFR, mi vene a nustalgia...

In l'anni ottanta, à l'epica di a Corse Française Républicaine, era stata pruibita à parechji gruppi, frà quali I Muvrini di cantà: in Carghjese, à l'Isula, in Lugu di Nazza... Tandu i culturali ùn eranu micca finanzati da i servizii publichi. Eranu bastunati! Serà st'epica benedetta ch'elli volenu turnà à ritruvà I Mantini? È chì vergogna ci saria à riceve dui soldi? Facenu passà un evuluzione pusitiva per una scruccuneria. Cusì sottu à u velu è a scusa di a "chanson magagne", e so parolle sò distruttrice assai per a cultura ch'elli pretendu difende è prumove.

Cumplessu di u culunizatu è invidia

Hè sicura chì incù e so canzone in francese, à i Mantini, li tocca più à chere dui soldi à l'Organisation Internationale de la francophonie chè à a Cullettività Territuriale di Corsica...

M'arricordu quandu à u liceu di Bastia, un ghitarista di i Chjami Aghjalesi venia da inizià i giovani à u cantu. Ubligatu à piantà, hè un "militante" di i Mantini chì l'hà rimpiazzatu, dui mesi, postu chì ùn era micca pagatu... S'è u possu capì postu chì tuttu travagliu si merita una paga, casca male quantunque di caccià si ne qualchì annu dopu incù i culturali. D'assucià e sviature pussibile d'unepochi à l'inseme d'una mossa ùn ghjove mancu appena u so discorsu chì diventa ridiculu è bungerdosu quandu sciaccanu tutti i culturali à capu in ghjò, ind'è listessu saccu, fendu li passà per ghjente più interessate da i soldi chè da a cultura... A saperemu bè in Corsica quantu elle sò pessime e generalisazione! Ramintate vi di u rapportu Glavany... Chì ne sarebbe di a lingua senza i "culturali"? Quandu hè chì si sente parlà corsu s'ella ùn hè à u postu, grazia à e canzone di sti manghjoni?

"Profs de corse"

Postu chì parlemu di lingua, diceraghju a meia nant'à a canzona pupulista assai "Profs de corse". Pupulista hè, postu chì si ne caccia incù i funziunarii, appena à l'usu Sarko. Certi temianu a lepenisazione di e mente. Avianu a ragiò ma assistemu avà à a sarcusisazione di dui culturali. À quessa pò, ùn ci ne pudiamu micca aspettà ! Poca nuvità...
Pupulista hè dinù perchè ripiglia e vechje riturnelle nant'à i Corsi. Peghju, a generalisazione ch'ella face è a messa in causa di i prufessori di corsu in a perdita di a lingua hè un discorsu chì mancu i puliticanti i più accaniti ùn si permetterianu di tene. S'elli dicenu chì e giuvanotte si chjamanu "O fratè", ùn cappianu mancu una parolla nant'à a quistione di u statutu di a lingua... Ancu s'è a funzione "prufessore di corsu" ùn hà nunda di u tuttu di sacru, a scrittura d'una canzona vene accumpagnata bè da un suppulellu di ghjudiziu, di franchizia è d'onestità, ancu puru travestita in una macagna di più di menu savurita.

U veru corsu serà sempre azezu è frizzulinu?

Eppuru, di magagne è di critiche nant'à noi stessi, n'avemu bisognu. Ch'anu fattu tutti i scrivani da quelli di u Riacquistu à Marcu Biancarelli o Ghjuvan'Maria Comiti? E facenu falà nant'à i Corsi ! Ma cun l'arte è a manera... Fattu si stà chì troppu spessu, à chì si chjode in una sacralisazione capruna di a cursitudine, à chì si vole "apre", scarpighjendu à l'usu sumerinu o per l'occasione elefantinu, tuttu ciò chì vene da quì. À quandu troppu, à quandu micca...

I carnavali di a cultura

Infine, a so manera di spiccà e canzone serie da e canzone "magagne" in funzione di e lingue cuntribuisce ancu ella à dà una maghjina "azeza sticchita", anticogna di u corsu. In quantu à a so prova di fà un rock nustrale, ùn ne parlemu. Cum'è l'altre canzone, in più d'avè parolle debbule assai, a musica mi face pensà à u sussurime di u reattore d'un aviò. Allora sì, I Mantini ùn sò micca "les mendiants de la tradition", ma duie linguacce...


Les mendiants de la tradition

Salut, c'est nous les culturels chanteurs traditionnels
on a des idées plein la tête pour faire recettes
La paghjella dans le sang, on chante à tous les vents
Pour toucher les subventions et retaper nos maisons

On n'a pas honte d'être les mendiants de la traditions
on ne vit pas dans des hlm on a la villa et le 16 /9m
On veut jouer les purs et durs mais nous n'en sommes pas
Pour chanter notre culture ci vole à pagà

donnez do-do-do-donnez donnez donnez nouuus
donnez donnez do-donnez n'averemu ancu di piu
donnez nous des sous!

on a la force et l'argent on fait ce qu'on veut
on demande et on nous donne on est heureux
on travail souvent en famille le père le fils a zia
hè vera ! ghjè longa a cumpania

finie la revolution on a bien changé
on remercie jean bagioni sur tous nos cd
mais surtout de la CTC on peut plus s'en passer
c'est vrai que sans elle on ne saurait même plus chanter

donnez do-do-do-donnez donnez donnez nouuus
donnez donnez do-donnez n'averemu ancu di piu
donnez nous des sous!

ah si nos anciens avez su qu'avec leur chansons
nous on ferait des affaires gagnerait des millions
eux qui ont tout crié avec coeur et passion
qu'on chante avec viziu sans emotions

on n'a pas honte d'être les mendiants de la tradition
on sait retourner nos vestes et on demande toujours le reste
que notre culture ne s'apprenne pas dans les ecoles
car on perdrait demain c'est sur notre pactole

PS : "A Piazzetta Corporation" hà ricevutu una suvvenzione appena avà di 10000€ da u santissimu presidente di a CTC. Puderemu cusì rinfriscà a pittura di e nostre case. Capite chì simu dunque ubligati à difende i culturali impanzati.

u 23 di Lugliu 2008
Sbanditu



1.mandatu da castagnu u 23/07/2008 10:14
dicenu a verita un ferma piu che cumerciu e scruccunisimu di quelli chi si facenu chjama culturali so guasi tutti affaristi pieni di falzita un travaglianu micca per a cultura incascianu cu a cultura vergogna a elli

2.mandatu da carughjiu u 23/07/2008 13:02
E comu femu quandi una canzona si "futte" di noi stessi, in francese, quandu semu in prisenza di un pinzuttu, un furdanu, o un stranieru?Allora e so rise in francese farianu be di cummincia pa dalle in corsu chi mi fannu pensa ai neri chi si vargognianu du u so culore...Dopu si po cummincia à riflette e a parlà..
Mi pare chi se tuttu mondu manghjia (po esse, ma ci vuole esse attenti, si tratta be di mette tutu u mondu inde u listessu saccu)) ancu quelli chi dinuncianu i manghjioni manghjianu ...e mi fannu pensa a un certu Christian Merry

3.mandatu da circinelludiguagnènativupèliguagnesusosanguaversatu u 23/07/2008 13:30
"On veut jouer les purs et durs mais nous n'en sommes pas. Pour chanter notre culture ci vole à pagà "
Pensu chì hè sta frasa à essa à u cor di u prublema. Pà u restu Sbanditu t'ha a raggiò.
hè vera chi hè nurmali di tuccà soldi, suvenzzioni o altra, pà un travagliu, ma ùn si po più ghjucà i püredür dopu ! d'altronda i paruddi di ssi gruppi quì so beddi lighjeri è pàlidi...
ci vo' à sapè chi s'è certi so sciampiò di a caccia à i suvenzzioni, pichjendu à tutt'i porti, certi ùn ne dumandani mancu !!!
pà u restu, ha raggiò sbanditu: u pupulisimu ùn mi garba micca tantu ancu à me...

4.mandatu da petru u 23/07/2008 14:33
Il faut dire aussi que lorsque on sait combien prenne certains chanteurs pour chanter trois chansons et passer le reste de la soirée à boire du whisky et à ne plus pouvoir chanter, faut pas s'étonner si certains se font macagner...^bien sure ils ne sont pas tous comme ça... (heureusement d'ailleurs)

5.mandatu da kilukru u 23/07/2008 18:56
Ghjeiu pongu a quistioni !
Hé certa e sicùra che nò parlemu quì di Cultura ?

6.mandatu da übertempête u 23/07/2008 19:38
i mantini sò pessimi cantadori corci ch'anu fattu u so successu ripligliendu e canzone d'Hubert Tempête à contu soiu.

a so canzona "profs de corse" hè un veru scumpientu. in i so ciarbelluchji di cumplessati è di culunizati. sta canzona ùn hè bona ch'è da fà ride i giandarmi è i pinzuti chi passanu u so tempu à rende è stupà nant'à a corsica. bravi !

in paese l'aghju visti quelli chi ridenu cun sta canzona : quelli chi anu u più scaccanatu so st'imbecili di corsi di a diaspora ch'ùn so boni ch'è da dacci lezzioni durante 2 mesi d'estate è i pinzutacci chi passanu u so tempu à parlà male di u nostru populu.

nunda ch'è per quessa : I MANTINI SITE DUIE POVERE CLOSCE


è di siguru, u fattu di criticalli l'hà da fà passà per martiri. "vous voyez, en corse on sait pas rire, c'est l'omertà. nous oui nous savons nous moquer de nous même"... oui mais avec les pinzuti, les diaspos et ceux qui passent leur temps à baver sur la Corse.

7.mandatu da Baretta misgia u 23/07/2008 19:39
C'eru !! ...e aghju intesu eri sera u " Diu vi salve..." sunnatu da l'urganistu di Deep Purple !
Sarìa cultura quissa ò mìcca ?? Mi n'in futu eiu, mi sò campu !!

8.mandatu da A Bistuca u 24/07/2008 10:40
Bravi

A Bistuca

9.mandatu da Stavroguine u 24/07/2008 15:34
O Sbanditu, mancu una virgula à caccià. So d'accordu à 100%. Vurriu aghjustà chì i so cuncerti ùn li dani micca di rigalu. È facini tombula cù u so pupulismu à dui baiocchi. Ma eiu ùn li faraghju micca u prucessu di vincia i solda cù u so... talentu ? Parchì credu chì u veru prublemu hè quistu quì : hè evidenti chì si pò rida di a Corsica, ancu assà, ma ci voli à falla subratuttu cù un pocu di talentu, hè sempri meddu pà fà passà a piddula. Dopu ci vol' d'avè un pocu di ghjustezza in u prupositu dinò. Iddi inveci partini in tutti i sensi, troncani pà u piaceri di truncà, ma ùn credu manc'appena ch'idda fussi par gattivezza o impegnu "filusoficu" qualsiasi, hè solu par via d'un' assenza d'altririu, sicondu mè. Ma ùn hè micca grava, rimittimu i cosi à a so piazza. ci hè ancu un drittu à essa zotticu.

10.mandatu da Stavroguine u 24/07/2008 15:35
ostia, aghju pichjatu un pocu in furia. Leghja : "assenza d'albitriu"...

11.mandatu da Baretta misgia u 24/07/2008 19:36
I mischineddi di i Mantini t'hanu u drittu d'esiste com'esistini calchi ghjurnalisti for'di mondu, calchi scrivani for'di misura o calchi prufessori di corsu for'di strada.
Nimu n'he ublicatu d'andà à sentali, e l'arbitriu e u talentu mi facci mòva versu di Patrimoniu ad ascultà Deep Purple inveci di fallà in Guargualè a senta I Mantini.

12.mandatu da cibullo u 24/07/2008 23:57
Per contu meu, trovu chi l'articulu ghje appena duru incu i mantini. Pensu ch'iste canzone facenu ride perche hannu un fondu di verita e, a dilla franca e senza esse troppu puristu, certi di i nostri "culturali" mi stumacanu appena (cume Jean Paul P. per u parla che di quessu).
D'altra parte i Mantini un hannu tante pretenzione e quandu i sentu mi facenu ride, un e dicia micca male...


13.mandatu da Attrachjatu u 25/07/2008 12:26
E canzone d'I Mantini, ùn m'hanu maì piaciutu... ùn mi face miccà ride, sò canzone stupide.

Quist'articulu mi pare, à me dinù, a pena severu, mà à u stessu nivellu di a canzona, ne più, ne menu.
U testu hè troppu caricaturale, u "missaghju" ùn passa miccà, hé stata scritta in deci minuti in caffè 'nò ?

U fattu hè ch'ùn avemu miccà bisognu di criticàssi trà di noì.
Quandu c'hè qualcosa chì dispiace à tuttu u mondu, cume a canzona è a a lingua spugliata, a sapemu tutti ... ùn serva à nunda di mughjà ò di cantàlli, fora di fassi piace è di vulè impirsunà u "Renaud corse" per rigalà u pinzutu.

In fine, sara sempri u stessu risultatu: accresce fossi trà parechji corsica è dà u bastone per fassi minà (ùn esiste miccà un pruverbiu per sprimà st'idea qui ?).

Simu abbastanza talentosi d'una manera generale per dividesi senzà ave bisognu di tutte ste cunerie ... ch'elli fussi e canzone d'I Mantini ò altre "mort aux tâches".
Iè, c'hè un fondu di verità, iè, hé veru, eppò ?

Senza cantà una corsica ch'ùn esiste miccà, (paradisu ultimu, fatta di fraternità, di libertà etc ...) c'hè manera di truvà ciò chì cuncoglie, in piazza di circà l'impisi di a nostra sucietà.

14.mandatu da groovy man u 25/07/2008 14:04
d'apressu a me i mantini dicenu un saccu di verita n'anta i culturali d'eri e d'oghje. pa un dettu i muvrini cantavanu ind'e l'anni ottanta vince per un more anu da vulta e tant'altre, oghje ghjornu un si vede mancu un soffiu d'indiatura si so scurdati di u militantismu quand'elli annu vistu u culore di u soldu. canta ancu elli annu assai cambiatu, polletti pff un ne parlemu... un si po micca fa un paragone cun a ripressione di a cfr ind'e l'anni 70 e canzone un eranu micca e stesse, puru l'epuca era difarente! e ci vole a di dinu chi aghju vistu quattru volte un cuncertu di i mantini un aghju mai pagatu un soldu! un he micca cusi per tutti i gruppi!

15.mandatu da Attrachjata u 25/07/2008 14:39
Un a sappia miccà ch'elli ùn facenu miccà pagà l'intrate (a socu, miccà tutti sera ;-)).
Sentu spessu parlà di i soldi pa' spiegà stu fattu chi gruppi é cantadori ùn so più tanti arrabiatti cume in l'annati 80-90 ... hé veru ch'ùn si sente più vere è belle canzone, testi, puesie chì puderianu sprimà un sintimu di lotte, mà oghje hé a sucieta intera ch'i hè scambiata.
Pensu chi a canzona hè sempre a sprissiona di u populu.
E u populu, si n'impippa dunque ...

Tantu megliu per elli, pa' I Muvrini è Poletti per esempiu, s'elli facenu soldi.
Un impieganu miccà a LLN per guadagnà a so vita, cantanu canzone chi trattanu d'altre cose, dunque, ùn pudemu accusalli di tradisce un idea, mi pare.

16.mandatu da Figatellu u 11/08/2008 15:37
Ma chì vulerà dì i Mantini ?

17.mandatu da Tulemeu u 11/08/2008 17:45
si dice chì "Mantinum" era u nome anticu di Bastia

in fatti u nome "mantinon" era quellu d'un paisolu à l'antichità, ma nunda ci permette di dì ch'ellu era nant'à u locu di Bastia stessu...

eccu

18.mandatu da senza casa u 18/08/2008 13:39
fattu dà un'amicu ...

Hè un pezzu ch'ella dura,
È mi dispiace à dilla,
Ma a moda di sfrancisà
Si sparghje in tutta l'isula.
L'ultimi sò i Mantini
Un gruppu di cantarini.

L'affare pare di pocu,
Hè a Francia chì cumanda,
Naturale hè lu francese
Ma sta mossa nova in anda
Di tutti quelli astutoni
Hè à prò di i pattacconi.

Unu di i primi hè statu
Quellu tamantu burlone
Cunnisciutu in la Corsica
Cù lu nome di Mascone
Dinò ellu sfranciseghja
Quandu u soldu tintinneghja.

Tzek è Pidò ch'anu "honte"
Di la lingua di li corsi
Anu incasciatu la frasca
È impiutu li so borsi
Sbattizendu ogni cosa
À prò di la so causa.

I Muvrini si sò dati
Senza esse balanini
À sfrancisà à u più pudè
Sò ancu elli unti è fini
Passanu à la televisiò
Per pigliassi u bonbuccò.

Tutti semu sbiguttiti,
Issa ghjente quant'ella ne sà,
Ci vole à parlà l'eurò,
Paix et santé et c'est comme ça.
U francese hè struppiatu
Quandu u corsu hè tralasciatu.

Pà stu cumerciu omu sà,
Chì si scorda di a filetta,
Quandu si tratta di tuccà
Un pacchettu di muneta.
Si supporta u gustu amaru
Per paspassi lu danaru.


Dopu tuttu si capisce,
Quand'ella ci hè creazione,
Di buscassi cù lu stantu
I biglietti per buccone.
Ùn si tratta d'insantulà,
Mancu appena di ghjudicà.

U piccatu hè di sente
Una musica frustera
Intrecciata di parolle
D'ispirazione misera
A canzona strampalata
Face cresce a francisata.

I Mantini anu l'arte
Di fà sempre e stesse cose
Una musica à sucessu
Cù parolle disprezzose
Per vende a so marcanzia
Chì u soldu hè la so pazzia.

Fatt'à l'usu di Fernandel
"I prufissori di corsu"
Si vularà spiritosa
Quant'è quellu "tangò corsu"
Ma cù testi mischinelli
Ch'ùn sò omi di i Perelli.

A macagna a capimu
Ma fatta à l'usu nustrale
A flacchina piace assai
Detta in lingua di u lucale
Ch'osinnò cù i Mantini
A rima sarà catini.

19.mandatu da Edì.M u 28/08/2008 14:29
Ciò chì face piacè, ghjè chì si sente quì è quallandi chì i corsi sò assai pronti à ridesi d'elli stessi, ma quand'ella si passa in veru, pudemu vede ch'ellu ùn hè un affare faciule...

Ùn si pò criticà à qualchissia di Corsu senza vedesi trattatu di "complexé du colonisé".

Invece di dì chì, ancu s'è e canzone di i Mantini ùn sò sempre scritte incù finezza, denuncianu o si ridenu di fatti chì esistenu, si vede à sti dui puveretti strascinati ind'è a fanga per un "crime di lèse majesté" cum'è si dice in francese.

Sta storia mi pare d'esse quella di l'annacquore annacquatu, si critica à qualchissia perchè st'omu critica à l'astri... Chjerchju viziosu... Ci vulerebbe à sgunfià u capu di certi chì si vedenu più grandi è belli ch'elli sò...

Eppò, quandu vecu prufessori di Corsu chì si dicenu inghjuliati da a canzona "Prof de Corse", mi face ride... Ghjè vera, pù, cumm'ella hè gattiva sta canzona ! I Mantini si meritanu anni di prigiò per essesi risicati à parlà male (sic) di sti santi ch'elli sò i prufessori di Corsu... Aiò , piantate un pocu di pigliavvi pè quelli ch'ùn vo site...

20.mandatu da Black Block u 28/08/2008 23:32

Ùn si pò criticà à qualchissia di Corsu senza vedesi trattatu di "complexé du colonisé".

Ghjustu !!

21.mandatu da Elvira u 29/08/2008 08:38
Cù calcusuchja semu sempri stati "complexés", è a culunisazioni rimani u fattu maiò di a noscia inghjulia....pà fà ci strangulà dopu, emu sempri datu a corda è i Mantini chì ùn sarani cussì conni, sta volta, l'hani acchjapata.....tandu putemu cuntinuà à lagnà ci cù a noscia "corsitude" maladetta, chì l'ecunumia di i nosci loca (corci è belli) viaghja cussì......bè? mali?......boooh binissimu pà certi....bastarà ùn hè?

22.mandatu da socu eiu u 29/08/2008 17:29
S'è no semu tutti d'accunsentu pà dì ch'ellu ci vole à mantene u dirittu à a critica, tandu si pò ANCU criticà à I MANTINI, à I MUVRINI,à I PUMPINI... Ùn hè?

Basta chì a critica sia fatta CÙ ARGUMENTI ASSINATI.

Cusì si pudarà cuntrastà cum'ellu si deve.


23.mandatu da estrimei u 29/08/2008 19:14
M'éra statu zittu , ma postu ch'ellu c'he cuntrastu voglia ch'aprezzeghju assai di piu a puesia di senza casa ,he piu aggalabbata e he in lingua nustrale .
d'altronde ne aghju fattu una copia

24.mandatu da A Nazione u 20/09/2008 18:35
Canta u Populu Corsu in Bastia

sabbatu u 27 di

Piazza di u Mercà


Venite numerosi !

A serata hè urganizata da u giurnale in lingua corsa A Nazione

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta